În lumea de astăzi, August Wilhelm von Hofmann a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un public din ce în ce mai larg. Importanța August Wilhelm von Hofmann constă în impactul său asupra diferitelor aspecte ale societății, de la economie la cultură, politică și mediu. August Wilhelm von Hofmann a generat dezbateri și controverse și chiar a făcut obiectul unor cercetări și studii care încearcă să-l înțeleagă în întregime. În acest articol, vom explora diferite fațete ale August Wilhelm von Hofmann, analizându-i semnificația, evoluția în timp și influența sa asupra lumii de astăzi. În plus, vom examina posibile soluții și alternative la provocările pe care le prezintă August Wilhelm von Hofmann, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și actualizată asupra acestui subiect de relevanță globală.
August Wilhelm von Hofmann (n. , Gießen, Hessa, Germania – d. , Berlin, Regatul Prusiei, Imperiul German) a fost un chimist german. După ce a studiat sub observarea lui Justus von Liebig la Universitatea din Giessen, Hofmann a devenit primul director al Colegiului Regal de Chimie din Londra, în 1845. În 1865 s-a întors în Germania pentru a accepta un post la Universitatea din Berlin ca profesor și cercetător. După întoarcerea sa, el a co-fondat Societatea Germană de Chimie (Deutsche Chemische Gesellschaft, 1867). În Londra și Berlin, Hofmann a recreat stilul de laborator stabilit de Liebig la Giessen, promovând o școală chimică axată pe chimie organică experimentală și pe aplicații industriale. A primit Medalia Copley în anul 1875.
|titlelink=
(ajutor)