Michel Chasles
În acest articol, subiectul Michel Chasles va fi abordat din diferite perspective și abordări. Michel Chasles este un subiect de mare relevanță astăzi, care a captat atenția experților, cercetătorilor și publicului larg. De-a lungul istoriei, Michel Chasles a făcut obiectul a numeroase studii, dezbateri și reflecții, care demonstrează importanța înțelegerii impactului și atingerii sale. În acest sens, obiectivul principal al acestui articol este de a analiza diferitele dimensiuni ale Michel Chasles, oferind o imagine de ansamblu cuprinzătoare care să permită cititorilor să înțeleagă semnificația, implicațiile și posibilele repercusiuni ale acestuia în diferite zone ale societății. În plus, vor fi prezentate noi cercetări și descoperiri care ne extind înțelegerea despre Michel Chasles, oferind o viziune actualizată și îmbogățitoare asupra acestui subiect foarte relevant.
.svg){kind=small}
Michel Floréal Chasles (n. , Épernon, Centre-Val de Loire, Franța – d. , Paris, Franța) a fost un matematician francez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în geometria proiectivă.
Biografie
După absolvirea Școlii Politehnice din Paris (1814), a ocupat funcția de agent de schimb, apoi a devenit asociat și pe urmă proprietar al unei case de schimb. Eșecul în afaceri îl determină să dedice studiului și mai ales geometriei moderne, căreia avea să îi dea o mare dezvoltare.
Contribuții
Chasles a studiat operele lui Apoloniu din Perga, Arhimede și Pappus, din care s-a inspirat asupra creațiilor sale ulterioare. Obiectul primelor sale lucrări îl constituie teoria suprafețelor de gradul al II-lea (1815), care i-a adus un renume. Astfel, a stabilit numeroase proprietăți metrice ale diametrilor conjugați ai elipsei și elipsoidului și a studiat din diverse puncte de vedere proprietățile normalelor.
Una dintre cele mai cunoscute realizări ale sale o constituie teorema care avea să îi poarte numele, teorema lui Chasles, care are aplicații remarcabile în geodezia fizică. I se mai atribuie așa-numita relație a lui Chasles, deși aceasta era cunoscută și utilizată anterior lucrărilor sale.
Chasles a inventat termenul omotetie. Marele matematician are de asemenea contribuții valoroase la studiul omografiilor. Alt termen matematic introdus este cel de raport anarmonic (sau biraport a patru puncte coliniare). A stabilit diverse teoreme pe care apoi Poncelet le-a folosit în tratatul său despre proprietățile proiective ale figurilor. Chasles a fost primul care a aplicat la elipsoid transformările afine.
Studiind conicele, Chasles demonstrează următoarea propoziție: "Dându-se cinci conice într-un plan (elipse, parabole sau hiperbole), există 3264 conice tangente la acestea (reale sau complexe)".
Chasles a dat o demonstrație geometrică modului de generare al hiperboloidului cu o pânză, printr-o linie dreaptă.
A făcut cercetări referitoare la conicele omofocale și la conicele limită care figurează într-un sistem omofocal. A dat o extensiune modernă teoriei involuției și a demonstrat că involuția este o omografie particulară. A stabilit baza unei noi teorii a secțiunilor conice.
În 1837, Chasles a dat o nouă soluție problemei trisecțiunii unghiului cu ajutorul hiperbolei.
A stabilit teoreme interesante în legătură cu calculul vectorial.
Scrieri
- 1837: Aperçu historique sur l'origine et le développement des méthodes en géométrie
- 1837: Mémoire de géométrie sur deux principes généraux de la science : la dualité et l'homographie
- 1843: Histoire de l'Arithmétique, în care a analizat diverse tratate, în special pe acela al lui Gerbert d'Aurillac și a stabilit originea pitagoreică a sistemului de numerație actual, care se considera exclusiv de la arabi.
- 1852: Traité de géométrie supérieure
- 1860: Les Trois Livres de Porismes d'Euclide, rétablis pour la première fois, d'après la notice et les lemmes de Pappus
- 1865: Traité des sections coniques, faisant suite au Traité de géométrie supérieure.
Aprecieri și distincții
Chasles a ridicat geometria la rang de analiză.
Numele său este gravat pe Turnul Eiffel. Colegiul din orașul său natal, Épernon, îi poartă numele. În 1865 i s-a decernat Medalia Copley. A mai primit alte premii din partea Academiei Franceze de Științe (1839) și a Royal Society (1854).
Biografia lui Chasles a fost scrisă de Bertrand, care l-a numit împăratul geometriei.
Note
- ^ a b c d „Michel Chasles”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ www.accademiadellescienze.it, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor
- ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în
- ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 70
- ^ https://www.toureiffel.paris/fr/le-monument/tour-eiffel-et-sciences Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- ^ a b Michel Chasles, Baza de date Léonore, accesat în
- ^ a b www.accademiadellescienze.it, accesat în
- ^ a b Michel Chasles, SNAC, accesat în
- ^ „Michel Chasles”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Шаль Мишель, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)
- ^ CHASLES Michel (1793-1880) (în franceză), Cimetières de France et d'ailleurs
- ^ a b Certificat de naștere
- ^ a b „Michel Chasles”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
Bibliografie
- O'Connor, John J.; Robertson, Edmund F., „Michel Chasles”, MacTutor History of Mathematics archive, University of St Andrews.
- Michel Chasles at the Mathematics Genealogy Project
| Control de autoritate |
|  |
|---|
 | Acest articol biografic despre un matematician francez este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |