Crețușcă

În lumea de astăzi, Crețușcă este un subiect care devine din ce în ce mai relevant și a captat atenția oamenilor de toate vârstele și interesele. Fie datorită impactului său asupra societății, a importanței sale în domeniul profesional sau a relevanței sale în viața de zi cu zi, Crețușcă a devenit un subiect recurent de conversație în diferite cercuri. Pe măsură ce trece timpul, interesul și curiozitatea față de Crețușcă crește exponențial, generând o dezbatere constantă despre implicațiile și influența acesteia asupra diferitelor aspecte ale vieții moderne. În acest articol, ne vom adânci în lumea lui Crețușcă pentru a-i explora diferitele fațete și a înțelege semnificația sa în societatea actuală.

Crețușcă
Filipendula ulmaria
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Gen: Filipendula

Crețușca (Filipendula ulmaria) este o plantă din familia Rosaceae, cunoscută sub denumirile populare de: barba-caprei sau pepenică.

Descriere

Crețușca este o plantă erbacee perenă, meliferă și medicinală, înaltă de 100–120 cm, cu flori albe dispuse în corimb. Este frecvent întâlnită pe marginea apelor curgătoare de la câmpie până la limita superioară a fagului, precum și în fânețele umede și înflorește începând cu luna iunie, până la sfărșitul lui august.

În scopuri medicinale se întrebuințează părțile aeriene recoltate în perioada de înflorire. Inflorescența se taie cu foarfeca cu cel mult 1 cm de axul care o susține, iar florile proaspete, prin frecare degajă un miros de salicilat de metil.

Componenții principali

Flavonoide, gaulterozidă, aldehidă salicică, vanilină, spireină și tanin, heliotropină.

Creţuşcă

Proprietăți

- acțiune antireumatismală datorită gaulterozidei și spireinei
- acțiuni astringente, tonice și antihidropice
- efecte diuretice datorită flavonoidelor

Indicații

Se utilizează ca adjuvant în tratamentul reumatismului articular acut, ca diuretic și diaforetic.

Note

  1. ^ a b Ecaterina D. Răducanu D, Terapia naturistă, pag. 120-121, Ed. Științifică, București 1992