Adriana Babeți

În acest articol va fi abordat impactul Adriana Babeți asupra societății contemporane, analizând implicațiile sale economice, sociale și culturale. Adriana Babeți a devenit un subiect de interes pentru cadre universitare, profesioniști și publicul larg, datorită relevanței sale în lumea de astăzi. Pe parcursul secțiunilor următoare, va fi explorată evoluția lui Adriana Babeți în timp, precum și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De asemenea, vor fi examinate diferitele opinii și poziții asupra Adriana Babeți, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și plurală asupra acestui fenomen.

Adriana Babeți
Date personale
Născută (74 de ani) Modificați la Wikidata
Oradea, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar
traducătoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Adriana Babeți (n. 12 noiembrie 1949 în Oradea) este un critic literar, romancier și eseist român contemporan.

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Biografie

Din 1990 coordonează, împreună cu Cornel Ungureanu, activitatea grupului de studii comparate central europene A treia Europă. Predă literatura comparată la Universitatea de Vest din Timișoara.

Activitate literară

Debutează publicistic în 1969 în revista Amfiteatru cu proză scurtă. Debutul editorial are loc în 1990 cu romanul Femeia în roșu (scris în colaborare cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu). A semnat - între noiembrie 2004 și iunie 2006 - rubrica „Ars coquinaria” în Suplimentul de cultură, iar în prezent rubrica „Secretul Adrianei”. Criticul Nicolae Manolescu situează estetica autoarei „între savantlâcul de tip odobescian (un capitol se cheamă Pseudo-strategikos) și darul povestirii pe jumătate științifice, pe jumătate literare.”

Cărți publicate

  • Bătăliile pierdute. Strategii de lectură - Dimitrie Cantemir, 1998, studiu academic, la origine teză de doctorat
  • Dilemele Europei Centrale, 1998
  • Despre arme și litere, 1999
  • Femeia in roșu (ediția I, 1990 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru proză; ediția a II-a, 1998; ediția a III-a, Polirom, 2003), roman scris împreună cu Mircea Nedelciu și Mircea Mihăieș
  • Dandysmul. O istorie, 2004
  • Ultimul sufleu la Paris. 69 de rețete culinare, Polirom, 2006
  • Amazoanele. O poveste
  • Prozac 1. 101 pastile pentru bucurie
  • Prozac 2. 90 de pastile împotriva tristeții

Volume colective

Traduceri

  • Pentru o teorie a textului. Antologie Tel Quel, 1981
  • Romanul scriiturii. Antologie Roland Barthes, 1986
  • Barbey D'Aurevilly. Dandysmul, 1995

Premii literare

  • Premiul pentru cea mai buna traducere a anului 1997 acordat de revistei „Sfera politicii” în 1997
  • Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară acordat în 1998 pentru Bătăliile pierdute (Ed. Amarcord, Timișoara, 1998)
  • Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru istorie și critică literară acordat în 2004 pentru volumul Dandysmul. O istorie (Ed. Polirom, Iași, 2004)
  • Premiul Asociației de Literatură Generală și Comparată din România acordat în 2005 pentru volumul Dandysmul. O istorie (Ed. Polirom, Iași, 2004)
  • Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară acordat în 2014 pentru volumul Amazoanele. O poveste (Ed. Polirom, Iași, 2013)
  • Premiul „Cea mai bună carte a anului 2013” – categoria non-fiction – la Gala „Bun de tipar” a Premiilor de excelență din Industria de carte din România
  • Marele Premiu al Asociației de Literatură Generală și Comparată accordat în 2017 pentru întreaga activitate și pentru cel mai bun studiu de literatură comparată din ultimele două decenii
  • Premiul Senatului Universității din București, ca profesor asociat al anului 2017 în domeniul Științe Umaniste
  • Premiul special al Uniunii Scriitorilor din 2023, acordat pentru Dicționarul romanului central – european din secolul XX, (Ed. Polirom, București, 2022)
  • Premiul „Titu Maiorescu” oferit de MNLR, ediția a XV-a, 2023, acordat pentru Dicționarul romanului central – european din secolul XX, (Ed. Polirom, București, 2022)

Note

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, p. 336
  3. ^ Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, p. 335

Bibliografie

Legături externe

Interviuri