Literatura română naturalistă

Astăzi dorim să abordăm un subiect de mare importanță: Literatura română naturalistă. Acesta este un subiect care a generat un mare interes și dezbatere în ultima vreme și de aceea am decis să îi dedicăm un articol complet pentru a-l analiza în profunzime. Literatura română naturalistă este un subiect care a afectat un număr mare de oameni din întreaga lume, deoarece are implicații în diferite zone ale societății. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferite aspecte legate de Literatura română naturalistă, de la originea și evoluția sa până la consecințele și posibilele soluții. Sperăm că acest articol va fi de mare folos cititorilor noștri, oferindu-le o mai mare claritate și înțelegere despre Literatura română naturalistă.

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

În literatura română, se poate vorbi de naturalism încă de la Ioan Slavici, în Moara cu Noroc, curentul definitivându-se prin semnalarea și notarea senzațiilor fizice și fiziologice (transpirație, "inima care bate gata să-i sară din piept").

Naturalismul în literatura română va conduce la nașterea realismului.

Romanul Groapa a lui Eugen Barbu este, poate, cel mai bun exemplu pentru literatura naturalistă. Opera prezintă povestea mahalalei Cuțarida, așezată pe marginea uneia dintre cele 5 gropi de gunoi ale Bucureștiului interbelic. Microuniversul descris împletește viața dură a gunoierilor pungași cu cea a micilor afaceriști care s-au ridicat din mila boierilor și din afaceriști mai puțin loiale. Între moartea măcelarului Marin Pisică și viața pe care o duce Stere cârciumarul, naturalismul crud înflorește printre gunoaie și cadavre uitate, dezvoltând, pe tot parcursul romanului, o patologie a mizerabilului.

Un alt scriitor român care a fost apropiat de estetica naturalismului este Ion Luca Caragiale. În nuvelele sale Păcat, În vreme de război, Grand Hotel Victoria Română sau O făclie de Paște, Caragiale a folosit numeroase procedee naturaliste.

Alte influențe naturaliste în literatura română întâlnim în operele lui Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858-1918) - îndeosebi în nuvela Hagi-Tudose și în cea a lui Liviu Rebreanu (1885-1944) - pasajele naturaliste din romanele Ion și Răscoala.