În lumea de astăzi, Tumul a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un public larg. Fie datorită impactului său asupra societății, relevanței sale istorice, influenței asupra culturii populare sau importanței sale în mediul academic, Tumul a captat atenția a nenumărați oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Tumul, analizând evoluția acestuia de-a lungul timpului, numeroasele sale fațete și semnificația sa astăzi. Dintr-o abordare multidisciplinară, vom căuta să înțelegem rolul pe care Tumul îl joacă în viețile noastre și modul în care a modelat lumea pe care o cunoaștem.
Un tumul (sinomim: gorgan) este o movilă de pământ sau de piatră, de formă conică sau piramidală, ridicată deasupra unui mormânt în scop de protecție.
Tumulii sunt caracteristici pentru multe culturi antice din toată lumea, ei fiind ridicați începând din neolitic, nu numai în scop funerar ci și ca observator astronomic sau semn geodezic.
Materiale de construcție
Tumulii erau executați din diverse materiale:
piatră brută, dispusă sub formă de bolți (Bourgogne, Boemia),
piatră fățuită sub forma unei construcții tronconice (nord-estul Franței),
argilă, amestecată uneori cu piatră, având înfățișarea unei movile (Bavaria și Palatinat).
Necropolă tumulară
Un grup de tumuli și monumente înrudite, cum ar fi șanțurile circulare, situate pe un spațiu restrâns, poartă denumirea de necropolă tumulară. O necropolă tumulară poate să conțină mai multe forme de tumuli, construiți succesiv, pe o anumită perioadă de timp.
Necropolele tumulare au fost clasificate în trei categorii:
necropolă tumulară lineară, în care tumulii componenți sunt dispuși mai mult sau mai puțin în linie dreaptă (deși pot apărea, ocazional, și tumuli periferici);
necropolă tumulară nucleală, în care un grup de tumuli pot fi așezați foarte strâns în centrul necropolei, dar într-o formă neregulată;
necropolă tumulară dispersată, care constă dintr-un grup de tumuli și monumente înrudite împrăștiate pe o zonă relativ limitată, și care nu lasă să se întrevadă nici un centru sau aliniament.
Cluj, șantierul Polus - descoperit în anul 2007, tumulul servea drept mormânt colectiv. Acesta era înconjurat de un inel de pietre și avea în vârf un menhir - un bloc de piatră sculptat, care reprezenta o divinitate a lumii subpământene. Tumulul face parte dintr-un lanț de șase movile de pământ.
zona Silvaș - locul de înhumare a unei căpetenii, cu circa 5000 de ani în urmă, într-un ritual funerar complex.
Tumulul "Movila găunoasă", Ingărești, România - situat la circa 200 m de sat, pe partea dreaptă a drumului spre Timișești. Sit arheologic clasificat cu numărul 124867.07.01.
Necropola tumulară dacică (epoca La Tène - sec. III î.e.n./sec. I e.n.) de la Cugir, la 1 km vest de marginea orașului, pe dealul Crucea lui Maniu, în punctul Cetățuia, ce constituie, alături de așezarea fortificată, monument istoric cod LMIAB-I-m-B-00030.
Necropola tumulară „Gruiul Cetății” - la 1 km nord de marginea satului Hăpria, comuna Ciugud; monument istoric cod LMIAB-I-s-B-00046.
Lista completă de tumuli din România este administrată de Ministerul Culturii, în cadrul Repertoriului Arheologic Național. La data de 12.02.2018 erau înregistrate peste 1955 poziții cu unul sau mai mulți tumuli.
La 0,5 km nord de satul Saharna Nouă, în punctul numit de localnici Țiglău, pe un podiș înalt din dreapta râului Nistru au fost cercetați 18 tumuli din prima epocă a fierului. Mantalele tumulilor sunt din pietre și pământ, au înălțimea de circa 0,3 m și diametrul circa 6 m. În unii tumuli au fost identificate ringuri de piatră - cromlehuri.