Subotica
În acest articol, vom aprofunda în lumea fascinantă a lui Subotica, explorând originile, evoluția și relevanța sa astăzi. Subotica a fost subiect de interes și dezbatere de mulți ani, iar influența sa se extinde în diverse domenii ale societății. În acest sens, vom analiza în profunzime diferitele aspecte care fac din Subotica un subiect atât de incitant, de la impactul său asupra culturii populare până la importanța sa în domeniul academic și științific. Pregătește-te să descoperi toate aspectele fascinante ale lui Subotica și să te cufunda într-o călătorie care te va conduce să înțelegi mai bine relevanța sa în lumea de astăzi.
| Subotica | |||
| Суботица Szabadka | |||
| — Oraș — | |||
 Primăria orașului | |||
| |||
  Subotica Subotica (Serbia) | |||
| Coordonate: 46°4′N 19°38′E / 46.067°N 19.633°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Serbia | ||
| Provincie autonomă | Voivodina | ||
| District | Bačka de Nord | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Stevan Bakić | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 1.008 km² | ||
| Altitudine | 109 m.d.m. | ||
| Populație | |||
| - Total | 148.401 locuitori | ||
| Cod poștal | 24000 | ||
| Prefix telefonic | 024 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - 23 orașe înfrățite | listă | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Subotica (pronunțat Subotița; în sârbă Суботица, în maghiară Szabadka, în germană Maria-Theresiopel) este reședința districtului Bačka de Nord în cadrul Provinciei Autonome Voivodina, Serbia. La recensământul din 2002 au fost înregistrați 148.401 de locuitori. Subotica este un mare nod feroviar, centru industrial și comercial.
Personalități
_w_Suboticy.jpg)
- Dezső Kosztolányi (1885-1936), scriitor
- Tibor Sekelj (1912-1988), explorator
Structura etnică și confesională
Conform recensământului din anul 2002 confesiunile sunt reprezentate astfel:
- Romano-Catolici = 93.521 (63,02%)
- Ortodocși = 38.523 (25,96%)
- Protestanți = 2.794 (1,88%)
Limba sârbă este limba cea mai folosită în viața de zi cu zi, însă limba maghiară este folosită de aproape o treime din populație în conversațiile zilnice. Ambele limbi sunt, de asemenea, utilizate pe scară largă în sigle comerciale și oficiale
Din punct de vedere etnic s-au declarat:
- Maghiari = 57.092 (38,47%)
- Sârbi = 35.826 (24,14%)
- Croați = 16.688 (11,24%)
- Bunievați (neam croat) = 16.254 (10,95%)
- Iugoslavi = 8.562 (5,76%)
- Muntenegreni = 1.860 (1,25%)
Orașe înfrățite
Note
- ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „The Use of Hungarian and Serbian in the City of Szabadka/Subotica: An Empirical Study”. Accesat în .
