S/2021 J 3

Astăzi, vrem să ne adâncim în lumea fascinantă a lui S/2021 J 3. Fie că ești un pasionat de istorie, un pasionat de tehnologie sau pur și simplu cineva curios să descopere noi perspective, suntem siguri că acest articol te va captiva de la început. Cufundați-vă alături de noi într-o călătorie care se va întinde de la originile lui S/2021 J 3 până la impactul său asupra societății moderne, explorând implicațiile sale culturale, științifice și emoționale. Alăturați-vă nouă în timp ce explorăm diferitele aspecte ale S/2021 J 3, dezvăluind importanța și relevanța sa în lumea de astăzi.

S/2021 J 3
Descoperire
Descoperit deScott S. Sheppard⁠(d)
Loc descoperireObservatorul Las Campanas
Dată descoperire12 august 2021
Caracteristicile orbitei
Epocă 25 februarie 2023 JD 2460000.5
Arc de observare1,17 ani (429 z)
0,1436897 UA (21.495.670 km)
Excentricitate0,3556841
Perioadă orbitală
–1,76 ani (–643,85 zile)
64,69138°
0° 33m 32,902s / zi
Înclinație150,10358° (față de ecliptică)
230,78156°
291,11314°
SatelițiJupiter
Caracteristici fizice
Diametrul mediu
2 km
Magnitudinea aparentă
23,8
Magnitudinea absolută (H)
17,2

S/2021 J 3 este un mic satelit natural exterior al lui Jupiter descoperit de Scott S. Sheppard pe 12 august 2021, folosind telescopul Magellan-Baade de 6,5 metri de la Observatorul Las Campanas, Chile. A fost anunțat de Minor Planet Center pe 19 ianuarie 2023, după ce observațiile au fost colectate pe un interval de timp suficient de lung pentru a confirma orbita satelitului.

S/2021 J 3 face parte din grupul Ananke, un grup de sateliți neregulați retrograzi ai lui Jupiter care urmează orbite similare cu Ananke la semiaxe mari între 19-22 milioane de km, excentricități orbitale între 0,1–0,4 și înclinații între 139–155°. Are un diametru de aproximativ 2 km (1,2 mi) pentru o magnitudine absolută de 17,2.

Referințe

  1. ^ a b c „MPEC 2023-B39 : S/2021 J 3”. Minor Planet Electronic Circulars. Minor Planet Center. . Accesat în . 
  2. ^ „Planetary Satellite Discovery Circumstances”. JPL Solar System Dynamics. NASA. Accesat în . 
  3. ^ a b Sheppard, Scott S. „Moons of Jupiter”. Earth & Planets Laboratory. Carnegie Institution for Science. Accesat în .