Regatul Unit al Țărilor de Jos
În articolul de astăzi vom vorbi despre Regatul Unit al Țărilor de Jos. Regatul Unit al Țărilor de Jos este un subiect care a captat atenția oamenilor din întreaga lume, stârnind un mare interes și generând numeroase dezbateri. De la apariția sa, Regatul Unit al Țărilor de Jos a fost subiect de studiu și cercetare, generând progrese importante în înțelegerea noastră a acestui subiect. În acest articol vom explora diferitele aspecte ale Regatul Unit al Țărilor de Jos, analizând impactul acestuia asupra societății, evoluția sa în timp și posibilele implicații viitoare. Suntem încântați să pătrundem în această lume fascinantă și să aflăm mai multe despre Regatul Unit al Țărilor de Jos.
| Regatul Unit al Țărilor de Jos | |||||
| Țările de Jos | |||||
| Koninkrijk der Nederlanden Royaume des Belgiques | |||||
| |||||
| |||||
| Imn național | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Wien Neêrlands bloed | |||||
 Regatul Unit al Țărilor de Jos în Europa | |||||
| Capitală | Amsterdam, Bruxelles | ||||
| Limbă | neerlandeză, franceză, luxemburgheză, frizonă, germană | ||||
| Religie | Protestantism, Catolicism | ||||
| Guvernare | |||||
| Formă de guvernare | Monarhie | ||||
| Rege | |||||
| - 1815-1830 | William I al Țărilor de Jos | ||||
| Legislativ | Staten-Generaal | ||||
| Istorie | |||||
| Congresul de la Viena | |||||
| Revoluția Belgiană | 1830 | ||||
| Tratatul de la Londra | |||||
| Date statistice | |||||
| Suprafață | |||||
| - | 65.000 km² | ||||
| Populație | |||||
| - est. | 5.500.000 loc. | ||||
| Densitate | 84,6 loc./km² | ||||
| Economie | |||||
| Monedă | Gulden | ||||
Modifică date / text  | |||||
.svg)
Regatul Unit al Țărilor de Jos (neerlandeză Koninkrijk der Nederlanden, franceză Royaume des Belgiques sau Royaume uni des Pays-Bas, în latină: Regnum Belgicum) este numele oficial al unui fost stat european creat la sfârșitul erei Napoleoniene, prin decizia Congresului de la Viena. Statul era format din trei state existente înaintea Revoluției franceze din 1789 și anume: Provinciile Unite, Țările de Jos Austriece și Principatul episcopal Liège. Pentru a diferenția acest stat de cel actual Țările de Jos, statul existent între 1815 și 1830 este cunoscut sub numele de Regatul Unit al Țărilor de Jos.
.png)
1, 2 și 3 Regatul Unit al Țărilor de Jos (până în 1830)
1 și 2 Regatul Țărilor de Jos (după 1830)
2 Ducatul Limburg (În Confederația Germană după 1839, ca și compensație pentru Luxemburgul valon)
3 și 4 Regatul Belgiei (după 1830)
4 și 5 Marele Ducat de Luxemburg (până în 1830)
4 Provincia Luxemburg (Luxemburgul valon, către Belgia în 1839)
5 Marele Ducat de Luxemburg (Luxemburgul german; frontiere după 1839)
În albastru, frontierele Confederației Germane.
Din punct de vedere economic, noul stat (format din Olanda, Belgia și Luxemburgul de azi) a devenit foarte repede prosper și a demarat o serie de proiecte de anvergură, cum ar fi construcția de noi canale și drumuri, precum și numeroase programe sociale și educaționale. Diferendele: dintre nordul protestant și sudul catolic trăind sub un rege protestant, încercările autorităților centrale de a limita utilizarea limbii franceze în spațiul public, dar și alocarea de prea puține locuri belgienilor în parlamentul olandez unit, au ieșit la iveală foarte repede, astfel că în 1830, în urma unei revoluții, statul s-a divizat în Țările de Jos actuale și noul stat belgian. Această separare a fost consfințită în anul 1839, prin Tratatul de la Londra.