În lumea de astăzi, Râul Timoc este un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și interesele. Odată cu interesul crescând pentru acest subiect, este important să înțelegem implicațiile sale și să luăm în considerare impactul său asupra diferitelor zone ale societății. Fie din punct de vedere istoric, științific, cultural sau social, Râul Timoc a făcut obiectul a numeroase dezbateri și discuții, generând un interes din ce în ce mai mare pentru a cunoaște mai multe despre originile, evoluția și relevanța sa în prezent. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Râul Timoc, analizând importanța acestuia și abordând diverse puncte de vedere pentru a oferi o imagine de ansamblu completă a acestui subiect fascinant.
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Râul Timoc | |
(Veliki Timok, Timocul Mare) | |
Râul Timoc la Balei (Bulgaria) | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Bazinul Dunării |
Zonă de izvorâre | Confluența râurilor Râul Timocul Alb și Râul Timocul Negru) la Zaječar. |
Coordonate la izvor | 43°55′12″N 22°17′52″E / 43.92000°N 22.29778°E |
Emisar | Dunărea |
Coordonate la vărsare | 44°12′49″N 22°17′52″E / 44.21361°N 22.29778°E |
Punct de vărsare | Bregovo |
Date hidrologice | |
Lungimea cursului de apă | 189 km |
Debit mediu | 24 m³/s |
Date generale | |
Țări traversate | Serbia, Bulgaria |
Afluenți de stânga | Lipovička, Crna (Borska, Jalasnica, Salaska, Ogașu Taba, Brusnički, Urodica, Plandiste, Sikolska |
Afluenți de dreapta | Duboki Dol, Beslerica, Golemi Dol, Kijevska, Bračovicka, Studena Voda, Pivnica, Eleșcev. |
Principalele localități traversate | Serbia: Zaječar, Brusnik Bulgaria: Bregovo, Baley |
Harta bazinului hidrografic al râului Timoc | |
Modifică date / text |
Râul Timoc (scris în sârbă și bulgară Тимок) este un afluent de dreapta al Dunării, situat în nord-estul Serbiei și nord-vestul Bulgariei. Numele provine de la denumirea latină a râului, Timacus. Se constituie dintr-un sistem complex de afluenți, având numele de Timoc și fiind diferențiați de adjective. În partea din amonte există două brațe Svrljiški Timok (de la zvârlugă), considerat brațul principal și Trgoviški Timok. După confluența acestor două brațe se formează râul Timocul Alb (Beli Timok), considerat brațul principal, care se unește cu un alt braț numit Timocul Negru (Crni Timok). La confluența acestora se formează cursul principal al râului Timoc, numit și Timocul Mare (Veliki Timok), până la vărsarea sa în Dunăre. Râul are lungimea de 203 km. Pe o porțiune de 15 km formează granița dintre Serbia și Bulgaria.
Subbazinul | Lungime (km) | Suprafața bazinului (km2) | |
---|---|---|---|
Svrljiški Timok | 64 | 720 | |
Trgoviški Timok | 50 | 520 | |
Beli Timok | Bazinul propriu | 57 | 927 |
Bazin total (inclusiv subbazinele din amonte) | 115 | 2167 | |
Crni Timok | 84 | 1003 | |
Veliki Timok | Bazin propriu | 88 | 1460 |
Bazin total (inclusiv subbazinele din amonte) | 203 | 4630 |