În acest articol vom explora impactul pe care Patinaj artistic l-a avut asupra societății moderne. De la apariția sa, Patinaj artistic a fost un subiect de interes atât pentru mediul academic, cât și pentru publicul larg. Obiectivul acestui articol este de a analiza în profunzime rolul pe care Patinaj artistic l-a jucat în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, precum și influența sa asupra culturii, politicii, economiei și în alte domenii. Printr-o privire critică și reflexivă, vom examina diferitele nuanțe și perspective care înconjoară Patinaj artistic, pentru a înțelege mai bine sfera și sensul acesteia în lumea contemporană.
Patinajul artistic este un sport de iarnă care constă în executarea de elemente specifice precum sărituri, piruete ș.a. pe o suprafață acoperită de gheață. Cele 4 discipline în care se poate concura la nivel Olimpic sunt proba de individual masculin, individual feminin, perechi și dans pe gheață. Disciplinele non-olimpice includ patinajul sincronizat. În competițiile de seniori, patinatorii execută de regulă două programe: programul scurt și programul liber care, depinzând de disciplină, pot include elemente precum piruete, sărituri, pași, ridicări, sărituri aruncate, „spirala morții”, secvențe de pași ș.a.
Lama patinei are o canelură pe partea de jos ce creează două muchii distincte, o muchie interioară și una exterioară. În patinajul artistic, patinatorul se folosește de aceste muchii pentru a patina. Ca o altă trăsătură caracteristică, lama prezintă la vârf un set distinct de zimți, care ajută la executarea elementelor.
Patinatorii concurează la diferite niveluri, novice, junior și senior, în competiții locale, naționale sau internaționale. Uniunea Internațională de Patinaj reglementează arbitrarea patinajului artistic la nivel internațional și desfășurarea competițiilor. Competițiile includ Jocurile Olimpice de iarnă, Campionatele Mondiale, Campionatele Europene, Campionatul „Patru Continente”, evenimente de Grand Prix etc.
Sportul este, de asemenea, asociat cu show business. Competițiile majore, în general, se încheie cu gale de demonstrații, în care patinatori de top din fiecare disciplină efectuează programe non-competitive. Mulți patinatori, atât în timpul carierei competitive cât și după terminarea acesteia, participă de asemenea la spectacole pe gheață care se execută și în timpul sezonului competitiv, și în afara lui.
Probele patinajului artistic sunt în numar de 5:
Concurenții sunt notați după două programe separate: programul scurt și programul liber.
Primii 24 de patinatori la programul scurt avansează la programul liber.
În proba de perechi este esențială coordonarea partenerilor, în cadrul elementelor efectuate.
Spre deosebire de proba de perechi, în dansul pe gheață, importante sunt ritmul, interpretarea muzicii și precizia pașilor, partenerii rămânând în contact pe toata durata evoluției.
În România, patinajul a început să fie practicat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX, Clujul devine centrul de activitate al patinajului, locul unde se desfășoară Campionatele Naționale de Patinaj. În 1965, în București s-a construit patinoarul Floreasca.
|