Astăzi, Paloți este un subiect care continuă să genereze interes și dezbatere în diferite domenii. De ani de zile, Paloți a fost subiect de cercetări, discuții și reflecții în rândul experților și persoanelor interesate de subiect. Importanța sa constă în influența sa asupra aspectelor fundamentale ale societății, culturii și vieții de zi cu zi. În acest articol, ne vom adânci în lumea lui Paloți pentru a-i explora diferitele fațete și a înțelege impactul său astăzi. Printr-o analiză aprofundată, vom căuta să aruncăm în lumină aspectele cheie ale Paloți și relevanța sa în lumea contemporană.
Paloți Palócok | |||||
Port popular palot | |||||
Regiuni cu populație semnificativă | |||||
---|---|---|---|---|---|
| |||||
Limbi vorbite | |||||
maghiară | |||||
Religii | |||||
romano-catolică | |||||
Vezi și: Maghiari, Maghiarii din Slovacia, Slovacia, Secui | |||||
Modifică date / text |
Paloții (în maghiară Palócok) sunt un subgrup etnic maghiar din Ungaria și Slovacia, de limbă maghiară, care cultural ține de maghiarimea din regiunile nordice ale Ungariei și regiunile sudice ale Slovaciei.
Paloții vorbesc un grai maghiar cu numeroase arhaisme și regionalisme și cu un accent specific. Nucleul ariei lor de locuire este regiunea din nordul Ungariei și sudul Slovaciei cunoscută în terminologia geografică drept Ținutul Paloților (în maghiară Palócföld).
Originea etnică a paloților este disputată și nedecisă de istorici, lingviști și antropologi. Dintre numeroasele variante posibile se pot specifica cinci teorii mai importante, conform cărora:
Pe lângă cele cinci teorii sus-menționate există și alte teorii, mai puțin documentate și argumentate din punct de vedere științific: de exemplu, în retorica naționalistă slovacă, paloții sunt amintiți adeseori ca fiind de fapt slovaci maghiarizați (teorie susținută mai mult de unii politicieni naționaliști și mai puțin de istoriografia oficială slovacă).
Paloții locuiesc într-o regiune relativ mare, în nordul Ungariei și în sudul Slovaciei, mai ales în Munții Bükk, în Depresiunea Nógrád, în văile și micile depresiuni ale Munților Mátra și în valea râului Ipoly. Această regiune este amintită în folcloristică și sub denumirea de „Ținutul Paloților”, o denumire strict etnografică, regiunea nefiind un ținut istoric de sine-stătător. Spre deosebire de secuii, iașii, cumanii sau sașii colonizați în Regatul Ungar, paloții nu au avut niciodată drepturi sau privilegii colective și nici sistem administrativ propriu, deci așa-zisul ținut al paloților nu se consideră o regiune sau subregiune istorică, ci o regiune etnografică a cărei populație predominant maghiară se caracterizează pe baza folclorului, obiceiurilor, religiei și graiului specific. Termenul desemnează de fapt teritoriile situate între râurile Vág și Hernád.