Astăzi, Pădurea Hârboanca este un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. De la apariția sa, Pădurea Hârboanca a generat un interes din ce în ce mai mare și a devenit un element central în discuția asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Fie la locul de muncă, în educație, în politică sau în divertisment, Pădurea Hârboanca s-a dovedit a fi un subiect relevant și actual care merită analizat în profunzime. În acest articol, vom explora diferite perspective asupra Pădurea Hârboanca și vom examina impactul acestuia asupra societății actuale.
Pădurea Hârboanca | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | Județul Vaslui România |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Vaslui |
Coordonate | 46°42′44″N 27°35′34″E / 46.71222°N 27.59278°E |
Suprafață | 43,10 ha |
Înființare | 1973, declarat în 2000 |
Modifică date / text |
Pădurea Hârboanca este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier și botanic), situată în județul Vaslui, pe teritoriul administrativ al comunei Ștefan cel Mare.
Pădurea Hârboanca se află în Podișul Central Moldovenesc, în partea central-nordică a județului Vaslui și cea sud-vestică a satului Brăhășoaia, pe malul drept al râului Bârlad.
Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 43,10 hectare și declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) este o zonă în versantul drept al văii Bârladului și reprezintă o arie naturală de interes forestier și floristic, datorită speciilor arboricole și ierboase afalate în perimetru acesteia.
Vegetația forestieră este constituită din mai multe specii de arbori și arbusti, printre care: stejar (Quercus robur), stejar pufos (Quercus pubescens), gârniță (Quercus frainetto), carpen (Carpinus betulus), cer (Quercus ceris), scoruș (Sorbus domestica), migdal pitic (Prunus tenulla) sau răsură (Rosa gallica).
La nivelul ierburilor vegetează specii floristice de: rostogol (Echinops sphaerocephalus), garofiță (din genul Dianthus membranaceus), o specie de toporași din genul Viola jordanii Hanry, viorele albe (Viola alba), brândușă (din genul Crocus renticulatus), pochivnic (Asarum europaeum), gura lupului (Scutellaria altissima), lăcrămioară (Convallaria majalis), stânjenei (din genul Iris graminea), pecetea lui Solomon (Polygonatum latifolium), sânziene de pădure (Galium schultesii), păiuș (Festuca valesiaca), iarbă deasă (Poa nemoralis).
|