În lumea de astăzi, Licostomo a devenit un subiect de mare relevanță și dezbatere. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Licostomo a luat un rol neașteptat, generând opinii contradictorii și poziții diverse. Nu există nicio îndoială că Licostomo a afectat diferite aspecte ale societății, de la politică la economie, inclusiv cultură și viața de zi cu zi. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Licostomo și vom discuta influența sa astăzi, precum și posibilele sale implicații în viitor. Printr-o abordare interdisciplinară, vom aborda Licostomo din mai multe perspective cu scopul de a înțelege mai bine sfera și semnificația acestuia în societatea contemporană.
Licostomo, din limba greacă (lykos - „lup” și stoma - „gura”), în traducere „Gura Lupului”, a fost un port dunărean medieval menționat de genovezi, cărora le-a și aparținut în alternanță cu Imperiul Bizantin (de unde denumirea grecească), înaintea despotatului Dobrogean (1366-1404), a Țării Românești (1404-1428) și a Moldovei (1428-1484).
Multă vreme a fost confundat cu cetatea-port Chilia, al cărui nume este de asemenea grecesc, kellia însemnând „hangare”. În lumina ultimelor cercetări, nu mai poate fi vorba despre o identitate între acest port și Chilia, ci despre o așezare diferită, aflată mai la răsărit pe brațul Chilia, în preajma Vâlcovului (care i-a preluat numele de „lup” — de data aceasta în slavonă) sau a Peripravei sau poate chiar sub una dintre aceste localități.
După 1404, cetatea a intrat sub stăpânirea domnitorului Mircea cel Bătrân și ulterior, fără însă ca sursele vremii să fie concordante, sub aceea a domnitorilor moldoveni Alexandru cel Bun (din 1428) și Ștefan cel Mare.
După cucerirea Dobrogei de către turci (ulterior anului 1418) acest oraș a dispărut din cronici, deși existența sa s-a prelungit probabil mai tardiv, poate până la cucerirea Deltei, Chiliei și Cetății Albe de către turci în 1484.