Horia Bonciu

În acest articol, vom explora Horia Bonciu în profunzime și vom analiza impactul său în diferite contexte. Horia Bonciu este un subiect care a captat atenția multora în ultimii ani, iar relevanța sa continuă să crească. De la apariția sa, Horia Bonciu a generat dezbateri pasionale și a stârnit un interes din ce în ce mai mare pentru studiul său. Pe măsură ce progresăm în acest articol, vom examina importanța Horia Bonciu în societatea actuală, precum și implicațiile sale în diferite domenii. Ne vom scufunda în originile, evoluția și perspectivele sale de viitor, oferind o imagine cuprinzătoare și detaliată a Horia Bonciu. Printr-o abordare multidisciplinară, ne propunem să facem lumină asupra acestui subiect și să oferim o analiză exhaustivă care ne permite să înțelegem mai bine sensul și impactul acestuia în lumea de astăzi.

Horia Bonciu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedat (56 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (cancer) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieviticultor
lingvist
poet
scriitor
traducător Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
PseudonimSigismund Absurdul  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Humboldt din Berlin

Horia Bonciu - cunoscut și ca H. Bonciu - (n. , Iași, România – d. , București, România) este pseudonimul literar al lui Beniamin Haimovici, fiul lui Carol Haimovici și al Ghizelei, poet și prozator de avangardă al perioadei interbelice, asociat cu expresionismul, suprarealismul și postmodernismul.

Biografie artistică

S-a remarcat mai întâi prin poezie (debutează în 1932 cu volumul Lada cu năluci), apoi prin cele două romane de factură expresionistă, Bagaj... (1934) și Pensiunea doamnei Pipersberg (1936), care îi aduc consacrarea artistică, în mare parte postumă, dar și antipatiile criticilor tradiționaliști (Nicolae Iorga) la care se adaugă respingerile categorice ale ideologilor extremei drepte.

A frecventat cercurile artistice din Viena și Berlin, în calitate de corespondent al ziarului Rampa, familiarizându-se cu anumite tendințe literare ale vremii (neo-romantism, simbolism, expresionism). Nu și-a finalizat studiile universitare. Acuzat de pornografie, asemenea unor confrați cum ar fi Mircea Eliade, Geo Bogza sau Mihail Sebastian, i se intentează un proces de presă răsunător în 1937, dar numeroși intelectuali, în frunte cu Eugen Lovinescu, îi sar în apărare.

Este citat de Mircea Cărtărescu în volumul Postmodernismul românesc drept unul dintre precursorii acestui curent literar.

Opere

  • Lada cu năluci, 1932
  • Eu și Orientul, 1933
  • Poeme către Ead (după Anton Wildgans), 1933
  • Bagaj Strania dublă existență a unui om în patru labe, 1934
  • Pensiunea doamnei Pipersberg, 1936
  • Brom, 1939
  • Requiem, 1945
  • Concert la contrabas. Poemele republicane, 1948 (netipărite)
Serii despre postmodernism

Anterior: Modernism

Modernism
Postmodernism
Postmodernitate
Filozofia postmodernă
Arhitectura postmodernă
Arhitectura deconstructivistă
Literatura postmodernă
Muzica postmodernă
Teoria critică - Postmodernism
Globalizare
Minimalismul în artă
Minimalismul în muzică
Consumism

Note


Legături externe