În lumea de astăzi, Genomul uman este încă un subiect de mare importanță și relevanță. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale în istorie sau a influenței sale asupra culturii populare, Genomul uman continuă să genereze interes și dezbatere în diferite domenii. De la origini și până la evoluția sa de-a lungul timpului, Genomul uman a fost obiectul de studiu, analiză și reflecție de către experți din diverse discipline. În acest articol, vom explora diferite aspecte și fațete ale Genomul uman, cu scopul de a înțelege mai bine importanța și impactul acestuia în lumea de astăzi.
Acest articol are nevoie de atenția unui expert în genetică. Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură, ajutați chiar dumneavoastră la îmbunătățirea articolului! |
Genomul uman este genomul speciei homo sapiens, stocat pe 23 de perechi de cromozomi. Douăzeci și două dintre acestea sunt perechi de cromozomi autozomali, în timp ce cealaltă pereche determină sexul. Genomul uman haploid ocupă puțin mai mult de 3 miliarde de perechi de bază de ADN. Human Genome Project(en) (HGP) a produs o secvență de referință a genomului uman eucromatic, utilizată în toată lumea în științele biomedicale.
Genomul uman haploid conține circa 23.000 de gene codificante, mult mai puține decât se aștepta la început. De fapt, doar aproximativ 1,5% din genom codifică proteine, restul fiind gene ARN necodificante, șiruri de reglare, introni, și ceea ce se numește junk DNA(en).
Mai multe grupe de cercetători au contribuit, pe diferite domenii, la crearea hărții genomului uman. Directorul celei mai importante grupări, cea a specialiștilor în computere, a fost cercetătorul american de origine română Sorin Istrail.