Dositej Obradović

Lumea este plină de lucruri minunate și surprinzătoare care ne înconjoară în fiecare zi. De la frumusețea incredibilă a naturii, până la profunzimea minții umane, Dositej Obradović a fost subiect de fascinație și studiu de-a lungul secolelor. Fie că este un nume binecunoscut în istorie, un subiect actual sau o dată importantă, Dositej Obradović are un impact semnificativ asupra vieții noastre într-un fel sau altul. În acest articol, vom explora în continuare Dositej Obradović și vom descoperi importanța sa în lumea de astăzi.

Dositej Dimitrije Obradović
Доситеј Димитрије Обрадовић
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Ciacova, (limba sârbă: Čakovo), Imperiul Austriac (în prezent: Timiș, România)
Decedat (69 de ani) Modificați la Wikidata
Belgrad, Principatul Serbiei (în prezent:Serbia)
Înmormântatcatedrala Sfântul Mihail din Belgrad Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
Limbi vorbitelimba sârbă Modificați la Wikidata
Activitate
PatronajUniversitatea din Belgrad  Modificați la Wikidata
Semnătură

Dositej Dimitrije Obradović (în grafie chirilică: Доситеј Димитрије Обрадовић), născut la 17 februarie 1742, Ciacova, Imperiul Austriac (în prezent: Timiș, România) și decedat la 7 aprilie 1811, Belgrad, Principatul Serbiei (în prezent: Serbia) a fost un călugăr, scriitor și traducător sârb, un mare iluminist care a influențat puternic cultura sârbă prin scrierile sale. S-a născut în Banat în localitatea Ciacova, dintr-o familie de sârbi. De mic a învățat atât limba sârbă, cât și limba română.

Biografie

După moartea părinților, rămâne în grija unchiului, care vrea să-l facă preot. Tânărul visează însă să ajungă monah și așa ajunge să fugă cu un călugăr călător spre Turcia, dar este prins și întors acasă, de unde este trimis la Timișoara. După numai un an, fuge din nou și ajunge în august 1757 la Mănăstirea Novo Hopovo⁠(en). Acolo a fost hirotonit diacon și a primit numele de Dositej (Dositei). Rămâne la mănăstire până în 2 noiembrie 1760, când pornește spre Zagreb și ceea ce mai departe va deveni un periplu de nu mai bine de 45 de ani de călătorii prin întreaga Europă. A călătorit prin Albania, Dalmația, Corfu, Grecia, Ungaria, Turcia, Franța, Rusia, Anglia, Italia. Pentru o perioadă de timp devine profesor la Iași, apoi pleacă spre Germania, Polonia și Austria. Pe lângă limba sârbă și română cu care a crescut, Obradović mai învață o sumedenie de limbi și dialecte pe care le și predă. Învață greaca veche și modernă, latina, germana, engleza, franceza, albaneza, italiana.

În 1806 se mută în Serbia, iar doi ani mai târziu înființează „Marea Școală” din Belgrad care va deveni apoi Universitate. Obradović a murit în 1811 la Belgrad, după aproape 5 decenii de peregrinări prin lume.

Bibliografie

  • Petar Pijanović: Život i delo Dositeja Obradovića. Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, Beograd 2000.
  • Wladimir Fischer: Creating a National Hero: The Changing Symbolics of Dositej Obradović. In: Identität - Kultur - Raum. Turia + Kant, Wien 2001.
  • Fischer, Wladimir. Dositej Obradović als bürgerlicher Kulturheld. Zur Formierung eines serbischen bürgerlichen Selbstbildes durch literarische Kommunikation 1783–1845. Studien zur Geschichte Südosteuropas 16. Olga Katsiardi-Hering, Max Demeter Peyfuss and Maria Stassinopoulou (eds.). Frankfurt/M.: Peter Lang Publishing. ISBN 9783631542149.  Parametru necunoscut |origdate= ignorat (posibil, |orig-year=?) (ajutor)

Note

  1. ^ http://www.worldcat.org/identities/lccn-n80-148817, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://viaf.org/viaf/76370256/viaf.html, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Dositey Obradovich (în engleză), placă comemorativă 
  4. ^ Dositej Dimitrije Obradovi? (în engleză), British Museum person-institution thesaurus] 
  5. ^ http://www.vreme.com/cms/view.php?id=508952&print=yes, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ CONOR]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  • ^ Evenimentul Zilei, ediția de Vest; Articol "Oameni Uitați - Dositei Obradovici, călugărul călător"

Legături externe