Demență

Acest articol va aborda problema Demență, o problemă relevantă în contextul actual. Demență este un subiect care a stârnit interesul multor oameni, deoarece are implicații profunde în diverse domenii. Dintr-o abordare istorică, Demență a fost subiect de studiu și dezbatere de-a lungul anilor, iar prezența sa rămâne semnificativă în societatea contemporană. Acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Demență, explorând numeroasele sale fațete și oferind o perspectivă informată asupra importanței și implicațiilor sale astăzi. Prin analiză critică și reflexivă se urmărește generarea unei mai bune înțelegeri și conștientizare a Demență, contribuind astfel la îmbogățirea dezbaterii și reflecției în jurul acestui subiect.

Demență senilă
Specialitatepsihiatrie
neurologie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9290290—294294  Modificați la Wikidata
ICD-10F00
F01
F02
F03
F04
F05.1
F06
F07  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM290.8
294.8
294.1  Modificați la Wikidata
DiseasesDB29283
MedlinePlus000739
Patient UKDemență
MeSH IDD003704  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Demența este o categorie largă de boli cerebrale care cauzează o scădere pe termen lung și adesea graduală a memoriei și a capacității de a gândi, afectând modul de desfășurare a activităților uzuale de zi cu zi. Problemele emoționale, dificultățile de comunicare și scăderea voinței sunt alte simptome comune ale bolii. Nivelul de luciditate al unei persoane nu este, de obicei, afectat. Diagnosticarea demenței impune schimbarea obiceiurilor mentale ale unei persoane și o reducere mai mare a acestora decât în cazul îmbătrânirii. Aceste boli au, de asemenea, un efect semnificativ asupra persoanelor care îi îngrijesc pe bolnavi.

Forma cea mai comună a demenței este boala Alzheimer, care reprezintă între 50% și 70% din cazuri. Alte forme comune includ demența vasculară (25%), demența cu corpi Lewy (15%) și demență fronto-temporală. Printre cauzele mai puțin obișnuite ale demenței sunt hidrocefalia cu presiune normală, boala Parkinson, sifilisul și boala Creutzfeldt-Jakob. O persoană poate suferi de mai multe forme de demență. Un procent mic de cazuri au loc în cadrul aceleiași familii. Demența a fost clasificată în manualul DSM-5 ca o tulburare neurocognitivă, cu diferite grade de severitate. Diagnosticarea ține cont de istoricul bolii și se bazează de obicei pe testarea cognitivă cu imagistică medicală și pe analizele de sânge efectuate pentru a exclude alte cauze posibile. Examinarea statusului minimental este unul din cele mai folosite teste cognitive. Eforturile de a preveni demența urmăresc reducerea factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul zaharat și obezitatea. Nu se recomandă efectuarea unui screening pentru depistarea existenței acestei boli.

Nu există niciun remediu cunoscut pentru demență. Inhibitorii de colinesterază precum donepezilul sunt folosiți deseori și pot avea rezultate benefice în cazurile formelor ușoare și moderate ale bolii. Beneficiul global, cu toate acestea, poate fi minor. Pot fi luate mai multe măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor ce suferă de demență și a îngrijitorilor acestora. Intervențiile cognitive și comportamentale pot fi adecvate. Educarea și oferirea unui sprijin emoțional pentru însoțitori sunt, de asemenea, importante. Programele de exerciții fizice pot fi benefice în ceea ce privește activitățile de zi cu zi și ar putea îmbunătăți rezultatele. Tratamentul problemelor comportamentale cu antipsihotice este obișnuit, dar el nu este de obicei recomandat din cauza beneficiilor minore și a efectelor secundare, inclusiv a riscului crescut de deces.

La nivel global, demența a afectat aproximativ 46 de milioane de persoane în 2015. Aproximativ 10% din oameni dezvoltă această boală la un moment dat în viața lor. Ea devine mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă. Aproximativ 3% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani suferă de demență, 19% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 75 și 84 de ani și aproape jumătate dintre cei cu vârsta mai mare de 85 de ani. În 2013 demența a cauzat aproximativ 1,7 milioane de decese, în creștere față de 0,8 milioane de decese în 1990. Pe măsură ce oamenii ating vârste din ce în ce mai înaintate, demența devine tot mai frecventă în rândul populației. Pentru persoanele de o anumită vârstă, cu toate acestea, ea poate deveni din ce în ce mai puțin frecventă, cel puțin în țările dezvoltate, din cauza reducerii factorilor de risc. Ea este una dintre cele mai comune cauze de invaliditate în rândul persoanelor vârstnice. Se consideră că determină costuri economice de 604 miliarde de dolari pe an. Mișcarea persoanelor ce suferă de demență este restricționată adesea prin folosirea medicamentației într-un grad mai mare decât este necesar, determinând încălcarea drepturilor omului. Marginalizarea socială a persoanelor afectate este un lucru obișnuit.

Note

  1. ^ Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ a b c d Monarch Disease Ontology release 2018-06-29]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n o „Dementia Fact sheet N°362”. who.int. aprilie 2012. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b c d e f Burns A, Iliffe S (februarie 2009). „Dementia”. BMJ. 338: b75. doi:10.1136/bmj.b75. PMID 19196746. 
  5. ^ Budson A, Solomon P (). Memory loss : a practical guide for clinicians. : Elsevier Saunders. ISBN 978-1-4160-3597-8. 
  6. ^ Gauthier S (). Clinical diagnosis and management of Alzheimer's disease (ed. 3rd). Abingdon, Oxon: Informa Healthcare. pp. 53–54. ISBN 978-0-203-93171-4. Arhivat din originalul de la . 
  7. ^ a b Loy CT, Schofield PR, Turner AM, Kwok JB (martie 2014). „Genetics of dementia”. Lancet. 383 (9919): 828–40. doi:10.1016/s0140-6736(13)60630-3. PMID 23927914. 
  8. ^ Association, American Psychiatric (). Diagnostic and statistical manual of mental disorders : DSM-5 (ed. 5th). Washington, DC: American Psychiatric Association. pp. 591–603. ISBN 978-0-89042-554-1. 
  9. ^ „Dementia diagnosis and assessment” (PDF). pathways.nice.org.uk. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  10. ^ „Dementia overview” (PDF). pathways.nice.org.uk. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  11. ^ a b Kavirajan H, Schneider LS (septembrie 2007). „Efficacy and adverse effects of cholinesterase inhibitors and memantine in vascular dementia: a meta-analysis of randomised controlled trials”. The Lancet. Neurology. 6 (9): 782–92. doi:10.1016/s1474-4422(07)70195-3. PMID 17689146. 
  12. ^ Birks J (ianuarie 2006). „Cholinesterase inhibitors for Alzheimer's disease”. The Cochrane Database of Systematic Reviews (1): CD005593. doi:10.1002/14651858.CD005593. PMID 16437532. 
  13. ^ Rolinski M, Fox C, Maidment I, McShane R (martie 2012). „Cholinesterase inhibitors for dementia with Lewy bodies, Parkinson's disease dementia and cognitive impairment in Parkinson's disease”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 3 (3): CD006504. doi:10.1002/14651858.CD006504.pub2. PMID 22419314. 
  14. ^ Commission de la transparence (iunie 2012). „Drugs for Alzheimer's disease: best avoided. No therapeutic advantage” [Drugs for Alzheimer's disease: best avoided. No therapeutic advantage]. Prescrire International. 21 (128): 150. PMID 22822592. 
  15. ^ Forbes D, Forbes SC, Blake CM, Thiessen EJ, Forbes S (aprilie 2015). „Exercise programs for people with dementia”. The Cochrane Database of Systematic Reviews (Submitted manuscript). 132 (4): 195–96. doi:10.1002/14651858.CD006489.pub4. PMID 25874613. 
  16. ^ National Institute for Health and Clinical Excellence. „Low-dose antipsychotics in people with dementia”. nice.org.uk. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Information for Healthcare Professionals: Conventional Antipsychotics”. fda.gov. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  18. ^ GBD 2015 Disease and Injury Incidence and Prevalence Collaborators (octombrie 2016). „Global, regional, and national incidence, prevalence, and years lived with disability for 310 diseases and injuries, 1990–2015: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2015”. Lancet. 388 (10053): 1545–1602. doi:10.1016/S0140-6736(16)31678-6. PMC 5055577 Accesibil gratuit. PMID 27733282. 
  19. ^ a b c Larson EB, Yaffe K, Langa KM (decembrie 2013). „New insights into the dementia epidemic”. The New England Journal of Medicine. 369 (24): 2275–77. doi:10.1056/nejmp1311405. PMC 4130738 Accesibil gratuit. PMID 24283198. 
  20. ^ Umphred, Darcy (). Neurological rehabilitation (ed. 6th). St. Louis, MO: Elsevier Mosby. p. 838. ISBN 978-0-323-07586-2. Arhivat din originalul de la . 
  21. ^ GBD 2013 Mortality and Causes of Death Collaborators (ianuarie 2015). „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990–2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. 385 (9963): 117–71. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMC 4340604 Accesibil gratuit. PMID 25530442. 

Legături externe

Materiale media legate de Demență senilă la Wikimedia Commons

Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot