Constantin Moisil
În articolul de astăzi vom explora lumea fascinantă a lui Constantin Moisil și vom descoperi numeroasele sale fațete și semnificații. Constantin Moisil este o temă care a captivat omenirea din timpuri imemoriale, aspectele și caracteristicile sale au făcut obiectul de studiu, dezbatere și reflecție de-a lungul istoriei. Prin acest articol, vom aprofunda în diferitele abordări și perspective care i-au fost date Constantin Moisil, de la impactul său asupra societății până la relevanța sa la nivel personal. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie de descoperire și învățare despre Constantin Moisil, un subiect care, fără îndoială, ne invită să reflectăm și să ne punem la îndoială propria noastră realitate.
| Constantin Moisil | |||
 | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut |  Năsăud, Austro-Ungaria | ||
| Decedat | (81 de ani) București, România | ||
| Copii | Grigore C. Moisil | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Religie | Biserica Română Unită cu Roma | ||
| Ocupație | heraldist arheolog arhivist | ||
| Limbi vorbite | limba română | ||
| Activitate | |||
| Alma mater | Universitatea din București | ||
| Rude | Grigore Moisil Iuliu Moisil | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Constantin C. Moisil (n. , Năsăud, Austro-Ungaria – d. , București, România) a fost un profesor de istorie, arheolog și numismat român, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei, fiul lui Constantin Gr. Moisil. În anul 1948 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
A fost părintele numismaticii românești, punând bazele primei școli din România, care studiază monedele. De asemenea, a fost și șeful Arhivelor Naționale.
A fost nepotul vicarului unit Grigore Moisil și tatăl matematicianului Grigore C. Moisil. Iuliu Moisil (1859-1947) a fost unchiul lui.
Lucrări publicate
Cărți
- Portretele monetare ale Regelui Carol I (București, 1939)
Articole
- Monede vechi românești găsite în Dobrogea - Tezaurul de la Bădila, în C.L., XL (1906), 12, p. 1117 - 1122;
- Numismatica Dobrogei, în "Arhiva Dobrogei", I (1916), p. 112-123;
- Monedele dacilor, în BSNR, XV (1920), p. 58-78;
- Primele peceți cu stemele unite ale Moldovei și Țării Românești, ibidem (1923), p. 60-63;
- Monetăria Țării Românești în timpul dinastiei Basarabilor, în AIINC, III (1924-1925), p. 107-159;
- Monedele Împăratului Traian referitoare la războaiele cu dacii și cucerirea Dciei, în BSNR, XXIII (1929), p. 11-38;
- Bănăria lui Dabija-Vodă, ibidem, XXIV (1930), p. 53-79;
- Efigiile monetare ale Domnilor români, ibidem, XXV (1931), p. 126-142;
- Monedele și decorațiile României, în "Enciclopedia României", I, 1938, p. 85-125;
- Din istoria școlii de arhivistică, în "Hrisovul", I (1941), p. 11-45;
- Mihail C. Soutzo, în "Balcanica", IV (1941), p. 479 - 502;
- Les tetradrachmes de Thasos et de Macedonie I-ere et leur circulation en Dacie, în "Balcania", VII (1944), 1, p. 3-22;
- O pagină de heraldică românească veche, în "Buletin științific", I (1948-1949), p. 151-162;
- Problema monedelor dace, ibidem, p. 19-27 și 2-4 (1950), p. 53-65;
- Ponduri inedite sau puțin cunoscute din Histria, Callatis, Tomis, în SCN, I (1957), p. 247-295.
Note
- ^ a b c d Constantin Moisil
- ^ Ionescu, C. - "Constantin Moisil - numismat al antichității", Revista Bistriței, 1995, nr.9, pp.319-328
- ^ "Un program de muncă": Constantin Moisil and the Founding of "Revista Arhivelor", 1923-1926, de Paul E. Michelson, Arhivele Naționale ale României, Revista Arhivelor, 2008, nr.2, pp.148-159
- ^ „Academia Română: membrii Academiei Române din 1866 până în prezent”, Acad.ro, accesat în
- ^ a b FOTO Cercetările lor au fost piatra de temelie a botanicii românești numismaticii sau ciberneticii, însă mai sunt amintiți doar de istorici, 4 aprilie 2013, Bianca Sara, Adevărul, accesat la 11 mai 2013
Bibliografie
- Ilie Țabrea - Constantin Moisil (București, 1970)