În lumea de astăzi, Comuna Prisăcani, Iași este un subiect de interes crescând în diverse domenii și sectoare. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Comuna Prisăcani, Iași a devenit un punct de convergență pentru discuții și analize. Impactul său se extinde în diferite domenii, de la economie și politică, până la societate și cultură. În acest articol, vom explora subiectul Comuna Prisăcani, Iași în profunzime, analizând implicațiile și repercusiunile sale în diverse contexte. De la apariția sa și până în prezent, Comuna Prisăcani, Iași s-a dovedit a fi un factor determinant în luarea deciziilor și în modelarea lumii în care trăim.
Prisăcani | |
— comună — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 47°03′50″N 27°53′01″E / 47.06389°N 27.88361°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Iași |
SIRUTA | 98603 |
Reședință | Prisăcani |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Prisăcani | Ghiorghe Stanciu (PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 59,92 km² |
Altitudine | 30 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 3.638 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 707390 |
Prezență online | |
site web oficial | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Prisăcani (în trecut, și Prisăcani-Moreni) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Măcărești, Moreni și Prisăcani (reședința).
Comuna se află în extremitatea de est a județului, la granița cu raionul Ungheni din Republica Moldova, pe malul drept al Prutului și pe cel stâng al Jijiei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre nord-vest de Țuțora, Ungheni și Victoria (unde se termină în DN24) și spre sud-est de Grozești și Gorban (unde se termină în DN28). Din acest drum, la Moreni se ramifică șoseaua județeană DJ249B, care duce spre vest la Comarna (unde se termină în DN28).
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Prisăcani se ridică la 3.638 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.254 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,09%), iar pentru 34,91% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,58%), cu o minoritate de fără religie (1,07%), iar pentru 34,99% nu se cunoaște apartenența confesională.
Comuna Prisăcani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ghiorghe Stanciu , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
Partidul Național Liberal | 4 | ||||||
Partidul Mișcarea Populară | 2 | ||||||
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 2 |
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Prisăcani și Moreni, având în total 1603 locuitori. În comună existau cinci biserici, două mori de vânt și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comasarea celor două sate într-un singur sat denumit, ca și comuna, Prisăcani-Moreni. În 1931, satul și comuna au primit numele de Prisăcani, iar comunei i-au fost alipite satele comunei Țuțora, temporar desființată. Ulterior, comuna Țuțora s-a reînființat, iar satul Moreni a reapărut ca localitate distinctă.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat.
Două obiective din comuna Prisăcani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de vălătuci „Sfântul Nicolae” (1830) din satul Moreni și biserica „Sfinții Voievozi” (1737) din satul Prisăcani.