Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București

În următorul articol vom explora impactul pe care Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București l-a avut asupra diferitelor aspecte ale societății de astăzi. De la origine până la relevanța sa astăzi, Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București a fost un subiect de interes pentru cercetători, experți și publicul larg. Pe parcursul acestui articol, vom analiza diferitele perspective legate de Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, precum și implicațiile pe care le-a avut în domenii precum tehnologie, cultură, politică și economie. În plus, vom examina modul în care Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București a influențat și a schimbat modul în care interacționăm, comunicăm și navigăm în lumea de astăzi. Fără îndoială, Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București a lăsat o amprentă semnificativă asupra societății noastre și va continua să fie un subiect relevant pentru viitor.

Biserica
Sfântul Gheorghe Nou
Biserica în aprilie 2010
Biserica în aprilie 2010
Poziționare
Coordonate44°25′58″N 26°06′13″E ({{PAGENAME}}) / 44.4327°N 26.1037°E
LocalitateBucurești
Țara România
AdresaBulevardul Brătianu I. C. 49, sector 3
Edificare
Stil artisticBrâncovenesc
Data finalizării1707
Restaurare1979-1983
BeneficiarConstantin Brâncoveanu
Clasificare
Cod LMIB-II-m-A-18225
Prezență onlinesite web oficial

Biserica Sfântul Gheorghe Nou este o biserică din București, ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu.

Ultima ctitorie cunoscută a domnitorului Constantin Brâncoveanu, Biserica Sfântul Gheorghe din București este numită și „Sfântul Gheorghe-Nou” pentru a o distinge de un alt important locaș bucureștean, fondat la sfârșitul secolului al XV-lea, „Sfântul Gheorghe-Vechi”.

Aici se află o parte din mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei. Moaștele au fost donate Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din București de către Bazilica Sfântul Nicolae din Bari, Italia.

În curtea Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din București s-a aflat, din anul 1830, prima librărie românească a lui Iosif Romanov, având un mare rol în realizarea solidarității culturale și spirituale a românilor, dorință testamentară a marelui și luminatului voievod român.

Galerie de imagini

Note

  1. ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 42. ISBN 978-973-0-23884-6. 

Legături externe