În acest articol vom analiza impactul Arhidieceza de Freiburg asupra societății contemporane. Arhidieceza de Freiburg a fost subiect de dezbatere și studiu de ani de zile, iar influența sa rezonează în toate domeniile vieții moderne. Printr-o abordare multidisciplinară, vom examina diferitele fațete ale Arhidieceza de Freiburg și relevanța sa astăzi. De la impactul său asupra culturii populare până la implicațiile sale asupra economiei globale, Arhidieceza de Freiburg continuă să fie un subiect de interes pentru cadre universitare, experți și publicul larg. Pe parcursul acestui articol, vom explora implicațiile și provocările pe care Arhidieceza de Freiburg le prezintă în lumea de astăzi, oferind noi perspective și reflecții asupra acestui fenomen.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Arhidieceza de Freiburg | |
Stemă | |
Poziție geografică | |
---|---|
Țară | Germania |
Statistici | |
Populație | |
–totală | 4.791.293 |
Viața bisericească | |
Cult | Biserica Catolică |
Rit | Roman Rite |
Înființare | |
Catedrală | Freiburger Münster |
Conducere | |
Prezență online | |
site web oficial cont Twitter | |
Modifică date / text |
Arhidieceza romano-catolică de Freiburg (în latină Archidioecesis Friburgensis) este una dintre cele șapte arhiepiscopii mitropolitane ale Bisericii Romano-Catolice din Germania, cu sediul în orașul Freiburg. În prezent are două dieceze sufragane: Dieceza de Mainz și Dieceza de Rottenburg-Stuttgart.
Arhiepiscopia a fost fondată în anul 1821 prin arondarea unor parohii ale fostei Arhiepiscopii de Konstanz și prin reunirea unor parohii ale altor episcopii. Primul arhiepiscop a fost Bernhard Boll, iar succesorii săi au fost între alții Conrad Gröber și Hermann Schäufele, luptători împotriva regimului nazist.