În acest articol vom aprofunda subiectul Aporofobie, care are un impact semnificativ asupra diferitelor zone ale societății. Aporofobie este un subiect care a stârnit un mare interes în ultimii ani, întrucât relevanța sa nu se limitează la un singur domeniu, ci are repercusiuni asupra politicii, economiei, culturii, științei și tehnologiei. Printr-o analiză aprofundată, vom explora diferitele fațete ale Aporofobie și modul în care a modelat lumea în care trăim. De la impactul său asupra vieții de zi cu zi până la influența sa asupra evenimentelor istorice, Aporofobie este un subiect care merită să fie studiat în profunzime pentru a înțelege adevărata sa amploare.
Această pagină (secțiune) necesită o verificare. De verificat: Existența cuvântului în limba română. Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor. |
Aporofobia (din limba Spaniola aporofobia, și din Greaca Antică ἄπορος (á-poros)= fără resurse, nevoiaș, sărac și ἄπορος (á-poros) (phobos)= frică) reprezintă teama de sărăcie și de oamenii săraci. Este dezgustul și antipatia față de oamenii nevoiași, care nu au un venit sau care sunt neajutorați.
Conceptul de aporofobie a fost creat în anii 1990 de către filozoful Adela Cortina, profesoară de Etică și Filozofie Politică la Universitatea din Valencia, această atitudine diferențiindu-se de xenofobia, care face referire doar la respingerea străinilor și la rasism, care este discriminarea grupurilor etnice. Diferența dintre aporofobie și xenofobie sau rasism este că nu există discriminare sau marginalizare a imigranților sau a membrilor altor grupuri etnice atunci când acești oameni au bunuri, resurse economice și/sau relevanță media și socială.
Așadar, aporofobia constă într-un sentiment de teamă și într-o atitudine de respingere a săracilor, a lipsei mijloacelor, neajutorului. Asemenea sentimente și atitudini sunt dobândite.