Astăzi vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Alexandru Flechtenmacher. Din timpuri imemoriale, Alexandru Flechtenmacher a captat atenția și interesul a milioane de oameni din întreaga lume. Fie datorită impactului său asupra societății, influenței asupra culturii populare sau relevanței sale în istorie, Alexandru Flechtenmacher a lăsat o amprentă de neșters asupra umanității. În acest articol, vom aprofunda în numeroasele fațete ale Alexandru Flechtenmacher, explorând semnificația sa, evoluția sa în timp și importanța sa în contextul actual. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a descoperi tot ceea ce Alexandru Flechtenmacher are de oferit și cum ne-a modelat lumea în moduri pe care poate nu ne-am imaginat niciodată până acum.
Alexandru Flechtenmacher | |
Imaginea lui Alexandru Flechtenmacher pe un timbru românesc | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Iași, Principatul Moldovei |
Decedat | (74 de ani) București, Regatul României |
Părinți | Christian Flechtenmacher |
Căsătorit cu | Maria Flechtenmacher |
Cetățenie | România |
Religie | Luteran |
Ocupație | compozitor, violonist, dirijor și pedagog |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Cunoscut pentru | Autorul primei operete românești, Baba Hârca - 26 decembrie 1848, Iași |
Modifică date / text |
Alexandru Adolf Flechtenmacher (n. , Iași, Moldova – d. , București, România) a fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog din Regatul României (mai precis din Vechiul Regat), autorul muzicii pentru Hora Unirii.
Alexandru Flechtenmacher a fost fiul juristului Christian Flechtenmacher (1785–1843), un jurist sas stabilit în Principatul Moldovei.
În perioada 1 noiembrie 1864-1869 Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică București.
Este autorul primei operete românești, Baba Hârca, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași, ca operată-vrăjitorie în două acte și trei tablouri. Matei Millo a interpretat rolul principal fiind și primul actor român care a jucat în travesti. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu.
A compus, de asemenea, muzica pentru Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui Vasile Alecsandri și cântece patriotice.
În perioada 1853-1858 Alexandru Flechtenmacher s-a stabilit la Craiova, unde a dirijat cu prioritate muzica compusă de el însuși. Dintre compozițiile sale se pot enumera: „opereta-vrăjitorie” Baba Hârca, melodrama națională cu cântece Cetatea Neamțului, operetele Crai Nou și Sacagiu, vodevilurile Fermecătorița (după George Sand), Cimpoiul dracului și Banii, gloria și amorul, drama cu muzică Zavera lui Tudor, opera în trei acte Fata de la Cozia, spectacolele cu muzică Banul Mărăcine și Iancu Jianu, căpitan de haiduci, feeria muzicală Fata aerului, compusă în colaborare cu Eduard Wachmann. Alexandru Flechtenmacher a mai compus și Imnul Școlii Centrale (fostul Liceu „Zoia Kosmodemianskaia”) din București.