U HTML (HyperText Markup Language) hè un linguagiu di prugrammazione pè i siti web. Impiega balisgie pè discrive a pagina, è permette l'usu di l'hypertestu. Hè spessu impiegatu cu astri linguagi :
U HTML hè "natu" in u 1991, quandu Tim Berners-Lee, chì travaglia à u CERN, annuncia nant'à USENET a nascita di u World Wide Web.
Durante l'anni 1990, a struttura di l'HTML dipendia sopratuttu di u browser web impiegatu. Specificazione è norme, c'eranu pocu è micca. È eranu torna i navigatori chì inventavanu nove balisgie. Pè esempiu, fù NCSA Mosaic chì criò a balisgia <img>, chì permette di mette imagine in una pagina web.
In 1995 fù fundatu u World Wide Web Consortium (W3C), chì principiò u travagliu di nurmalisazione. U 18 dicembre 1996 fù publicata a specificazione HTML 4.0. Hè sempre, oghje, quella chì hè la più impiegata. Ne esistanu dui versione :
In l'anni 2000, u sviluppu di u HTML cume applicazione di u SGML hè ufficialmente abandunatu a prò di u XHTML.
A sintassa di u HTML hè basata nant'u cuncettu di balisgia. Quèi ci n'hè un esempiu :
<TITLE>Esempiu HTML</TITLE>
Quessa hè un <A HREF="cible.html">hyperligamu</A>.
<P>
Quessa hè un paragrafu hyperligamu un ci n'hè
hè u principiu di u paragrafu. In a sintassa muderna di lu HTML, ci vuleria ancu à chjude u paragrafu cù un
Surgente HTML | Mudelu di documentu |
---|---|
<!doctype html>
<html>
<head>
<title>
Esempiu HTML
</title>
</head>
<body>
Quessa hè un paragrafu cù <a href="esempiu.html">un ligamu hypertext</a>
<p>E qui unu senza</p>
</body>
</html>
|
html head title testu body testu a testu testu p testu |
U HTML hè statu svilupattu pè avè a più grande interoperabilità pussibule, ma ùn hè micca sempre u casu, postu chì in fine di contu, a cumpatibilità dipende di u navigatore.